un text de Anastasia Mardare, inginer biochimist, masterandă cosmetologie, formulator cosmetic

Despre săpunurile cu surgras, nămolul de Techirghiol și două chimii foarte diferite ale „bronzului” de sezon, fără expunerea necorespunzătoare la soare

Sunt Anastasia Mardare, Inginer Biochimist, formulator cosmetic și masterandă în Cosmetologie la UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca. După ce am scris despre adaptarea pielii și a microbiomului la vară și despre cum un ulei poate îmblânzi gelul de duș, vreau să continui firul narativ estival cu trei lucruri pe care le primesc des ca întrebări: cum interacționează săpunul și șamponul solid cu pielea și părul? ce este nămolul de Techirghiol și ce aduce el în cosmetice? și cum se obține, chimic vorbind, un bronz frumos fără să stai ore în soare? Le iau pe rând, cu argumente din literatură și aduc în discuție unele nuanțe de care ar trebui să ținem cont.

Săpunul și paradoxul lui

Un săpun adevărat se naște prin saponificare, o reacție chimică unde trigliceridele (grăsimile) dintr-un ulei (sau grăsime animală în procedeul tradițional) reacționează cu o bază tare, fie că vorbim de hidroxid de sodiu (NaOH), cunoscut în popor ca sodă caustică, sau de hidroxid de potasiu (KOH), însă el dă săpunuri mai moi și este folosit mai mult pentru săpunurile lichide alcaline. Trigliceridele se transformă în săruri ale acizilor grași, ceea ce noi numim săpunul propriu-zis, plus glicerină. Produsul final are, în mod natural, un pH între 9 și 10^[1], în timp ce pielea sănătoasă are la suprafață un pH ușor acid, între 4.5 și 5.8, celebra „manta acidă a pielii”, dar acest interval de pH variază și în funcție de zona corporală, sex, vârstă, stare de sănătate etc. Acest mediu acid este un mecanism al biologiei pielii și ține în frâu enzimele de descuamare, susține sinteza ceramidelor și menține microbiomul comensal în echilibru^[1].

Figura 1: pH-ul pielii în funcție de vârstă. Sursa: DOI: 10.1016/j.jid.2024.07.009

De aici și reputația. Studiile arată că tensioactivii de tip săpun nu fac distincție între murdărie, reduzuuri ale produselor cosmetice, particule din mediu etc., și solubilizează și o parte din lipidele proprii ale stratului cornos, iar o fracțiune rămâne în piele chiar și după clătire, prelungind expunerea și senzația de „strângere” ^[2]. Și totuși, aici intervine partea pe care vreau s-o subliniez ca specialist: în ciuda faptului că săpunurile, care au la bază reacția de saponificare, sunt mai dure cu pielea și cresc pH-ul pielii dincolo de cel fiziologic, există și săpunuri, precum cele de la TECHIR, care au un exces de lipide vegetale tocmai pentru a contrabalansa curățarea excesivă a pielii. Acest surplus se numește surgras, deoarece în săpunurile TECHIR avem un exces de uleiuri rămase nesaponificate în mod intenționat, alături de glicerina păstrată în masa săpunului, ca într-un final, să se depună un film fin de lipide emoliente, să se tempereze agresivitatea tensioactivului (sarea de sodiu a trigliceridelor vegetale) și să aducă un umectant pe piele ^[3].

Figura 2 : variațiile de pH fiziologic ale pielii în funcție de localizare. Sursa: DOI: 10.1016/j.jid.2024.07.009

Onestitatea de specialist cere să aduc o precizare: surgrasul atenuează extracția lipidelor naturale ale pielii și senzația de uscăciune, dar nu coboară pH-ul săpunului. Creșterea tranzitorie de pH rămâne, doar că o piele sănătoasă o corectează singură în decurs de zeci de minute, prin mecanismele ei (produșii filagrinei, acizii grași din sebum, lactatul din transpirație). Concluzia practică ar fi că, pe corp și mâini, ca produs care se clătește, un săpun alcalin generos cu exces de uleiuri este o alegere rezonabilă. Însă pentru pielea atopică sau bariera deja compromisă, prefer prudența și un pas ulterior de aplicare a unei creme emoliente ^[1].

Pielea cu exces de sebum este, în mod natural mai groasă, are mecanisme compensatorii mai eficiente, iar un săpun cu pudre adsorbante (cărbune natural, pudre vegetale, sau cu ulei esențial de Tea Tree) ar putea fi o alegere pentru cei care au afinități pentru folosirea produselor solide.

Recomandarea ar fi și pentru ei să nu spele excesiv pielea, după spălare să aplice o apă termală sau apă florală și să aplice și ei o cremă emolientă.

Dar și pielea grasă are nevoie de emoliere, mai ales după folosirea unui săpun alcalin.

Nămolul de Techirghiol: ce spune balneologia, dincolo de mituri

Despre nămolul sapropelic de Techirghiol s-au scris multe pe rețelele de socializare, dar prefer să mă uit în literatura de specialitate, mai exact studii balneoclimaterice. O caracterizare fizico-chimică recentă îl descrie ca pe un peloid sapropelic alcalin, puternic hidratat, de tip nămol sulfuros, folosit terapeutic sub supraveghere medicală de peste 170 de ani ^[4]. Compoziția lui este un sistem mineral-organic complex: dintre elementele majore predomină sodiul, calciul și magneziul, alături de oligoelemente precum mangan, fier și zinc, iar fracțiunea organică reunește substanțe humice, lipide și proteine rezultate dintr-un proces avansat de humificare și sunt prezenți și compuși ai sulfului ^[4]. Tocmai acest amestec de minerale, acizi humici și fulvici, sulf stă la baza efectelor studiate în balneoterapie.

Trebuie spus corect: efectele „clasice” ale nămolului (antiinflamator, de stimulare a circulației locale) sunt documentate pentru proceduri balneare, cum ar fi împachetări și băi, cu timp lung de contact ^[4]. Într-un săpun, care se clătește, nămolul nu reproduce o cură de peloidoterapie, însă el contribuie cu minerale și substanțe humice, cu un efect ușor calmant și matifiant și cu acel caracter senzorial aparte. Este o diferență de doză și timp de contact, dar este de apreciat aportul de minerale biodisponibile pe care îl aduce nămolul în formulele cosmetice.

Figura 3: Minerale prezente în nămolul de la Techirghiol . Sursa: doi.org/10.3390/w18121398

Două săpunuri dobrogene gândite pentru vară

Pe acest fundal cred că puteți înțelege mai bine două dintre săpunurile TECHIR, însă aceeași regulă se aplică tuturor săpunurilor TECHIR.

Primul săpun pe care vreau să îl aduc în prim plan este săpunul calmant după plajă, formulat pe apă salină de Techirghiol și are o bază saponificată din unt de cocos, ulei de măsline din turte de măsline (pomace) și unt de cacao, completată cu uleiuri de ricin, migdale dulci, macadamia și avocado, cu glicerină, nămol sapropelic și ulei esențial de salvie.

Este o combinație gândită pentru pielea solicitată de soare, sare și vânt: untul de cacao și uleiurile bogate lasă un film emolient care reface alunecarea și confortul ^[3], glicerina aduce umectare, iar nămolul și salvia adaugă nota calmantă, ușor astringentă.

Al doilea este săpunul dobrogean cu nămol și lapte de capră, în care, peste apa salină de Techirghiol și baza saponificată (cocos, palmier, măsline pomace, floarea-soarelui, unt de cacao, ricin, migdale dulci), apar laptele de capră, glicerina, nămolul sapropelic, mierea, un extract de tip propolis și uleiurile esențiale de portocale dulci și lavandă.

Laptele de capră aduce acid lactic, care este un alfa-hidroxiacid blând, cu rol umectant și ușor exfoliant, plus proteine și grăsimi care îmblânzesc spălarea, iar mierea și propolisul completează cu umectanți și antioxidanți, lavanda își are binecunoscutul profil calmant.

Pe scurt, sunt săpunuri „adevărate”, alcaline prin definiție, dar construite cu un exces deliberat de lipide și ingrediente umectante, exact în logica de care vorbeam mai sus.

BONUS: săpunurile cu cel mai mare surgras TECHIR sunt săpunurile TECHIR Curcubeu, Flori Albe și Mov, Inimi. Și mă veți întreba de unde știu toate aceste?! Înainte de a-mi asuma colaborarea cu TECHIR, am vrut să mă asigur că recomandările mele vin dincolo de etichetă, dincolo de marketing, iar pentru asta îi sunt recunoscătoare fondatoarei Oana Stan, pentru că am avut access la toate informațiile necesare pentru a avea atât o viziune în ansamblu, cât și să pot pune lupa pe ce consider că este necesar pentru o abordare echilibrată.

Șamponul solid regenerant: același principiu, aplicat pe scalp

Aceeași filozofie se aplică și pentru scalp în șamponul solid regenerant TECHIR. Nu întâmplător: în studiile de piață, șamponul solid are propria secțiune în avansul cosmeticelor solide: batoanele de șampon sunt estimate la circa 1,3 miliarde USD în 2026, cu o creștere anuală de aproximativ 7,4% și cu variantele emoliente, multifuncționale în frunte ^[7] .

Și acest produs este, structural, tot un săpun: o bază saponificată de unt de cocos, ulei de palmier, ulei de măsline pomace, ulei de floarea-soarelui, unt de cacao, ricin și migdale dulci (de aici și prezența NaOH pe etichetă),  apă salină de Techirghiol. Peste ea, formula adaugă un strat vegetal necesar în îngrijirea scalpului, pudre vegetale de cassia (hena neutră), roibă (RUBIA TINCTORUM) și shikakai (ACACIA CONCINNA), plus uleiuri esențiale de cajeput, eucalipt și rozmarin, și nămol sapropelic.

Pudrele acestea au câteva interacțiuni interesante ce merită menționate. Cassia, „hena neutră”, depune un film la nivelul scalpului fără să coloreze. Pudra de shikakai este un clasic ayurvedic blând, ușor acid, bogat în saponine și aduce alunecare și o spălare delicată. Roiba contribuie cu polifenoli și o notă caldă. Uleiurile de rozmarin, cajeput și eucalipt dau senzația tonică, „de scalp curat”, pe care o asociem cu un produs de curățare. Fiind însă un șampon pe bază de săpun, are pH alcalin, iar părul, spre deosebire de piele, nu se „reacidifică” singur: la pH bazic, cuticula se poate ridica ușor. De aceea recomandarea mea este să încercați să evitați vârfurile, să folosiți după un produs de condiționare. Punând toate aceste detalii împreună, șamponul solid TECHIR este o alegere interesantă din perspectiva formulării, aduce și el în ecuație un exces de lipide (surgras). Recomand un timp scurt de acționare, pentru a preveni uscarea excesivă a vârfurilor de păr.

Și în contextul șamponului solid TECHIR, nămolul își are rolul lui, pe care merită să-l privim chimic. Nămolul sapropelic de Techirghiol este, în esență, un peloid mineral-organic, care pe lângă sodiu, calciu și magneziu, conține oligoelemente precum zinc, mangan și fier, iar nămolul de Techirghiol conține compuși ai sulfului, dintre care amintim acizii humici și fulvici ^[4].

În contextul unui șampon solid, acest profil se traduce în câteva aporturi concrete: sulful are o lungă asociere balneologică cu efectul purificator și sebo-reglator al scalpului, iar zincul și manganul sunt cofactori implicați în sănătatea pielii și a foliculului pilos. Acizii humici și fulvici aduc capacitate antioxidantă, ușor chelatantă (leagă urme de metale și „duritatea” apei) și un caracter filmogen care lasă firul neted. Și tot ei dau batonului culoarea închisă și senzația catifelată. Și aici rămâne valabilă aceeași onestitate: vorbim despre un produs care se clătește, deci nămolul nu înlocuiește o procedură balneară, dar conferă șamponului un caracter mineralizant și clarifiant aparte, foarte potrivit după zilele de plajă, când scalpul adună sare, sebum și urme de produse de coafat.

Figura 4: Distribuția compușilor cu sulf în nămolul de la Techirghiol. Sursa: doi.org/10.3390/w18121398

Bronzul de vară datorat produselor cosmetice: două chimii foarte diferite

Aici ajungem la partea care mă entuziasmează cel mai mult ca inginer biochimist, pentru că bronzul indus chimic nu este un singur lucru, sunt cel puțin două mecanisme complet diferite, pe care merită să nu le confundăm.

Autobronzantele clasice se bazează pe dihidroxiacetonă (DHA). Aceasta este o zaharidă cu trei atomi de carbon care reacționează chimic cu aminoacizii liberi din stratul cornos, printr-o reacție Maillard non-enzimatică (aceeași „rumenire” pe care o vedem la pâinea coaptă), formând melanoidine, care sunt polimeri bruni, asemănători melaninei, care colorează pielea ^[5]. Culoarea apare în câteva ore, rezistă la apă și transpirație și ține 5-7 zile, până când celulele superficiale se descuamează ^[5]. Este, deci, o transformare chimică a propriei pieli, iar pentru că reacția Maillard poate genera și specii reactive de oxigen, formulele bine gândite cuplează DHA cu antioxidanți.

Figura 5: Reacția Maillard de la nivelul pielii după folosirea autobronzantelor pe bază de Dihirdoxiacetonă (DHA). Sursa: DOI: 10.1111/jocd.14968

Uleiul accelerator de bronz TECHIR are un cu totul alt mecanism. El nu reacționează chimic cu proteinele pielii, el depune la suprafață pigmenți carotenoizi lipofili, în special beta-carotenul din uleiul de morcov (DAUCUS CAROTA SEED OIL) și din extractul de gălbenele (CALENDULA OFFICINALIS), care conferă pielii un ton cald, auriu, completând optic un bronz natural. Spre deosebire de melanoidinele din DHA, acest ton auriu este superficial și se îndepărtează la spălare, motiv pentru care necesită reaplicare zilnică. În schimb, aceiași carotenoizi sunt antioxidanți liposolubili, care neutralizează radicalii liberi în faza lipidică a pielii ^[6], iar baza uleioasă (PARAFFINUM LIQUIDUM, ulei din semințe de struguri, avocado, macadamia, susan, SQUALANE vegetal și TOCOPHERYL ACETATE, o formă a vitaminei E) lasă un film emolient și ocluziv care hidratează și catifelează. Practic, în loc să „ardă” pielea într-o reacție, uleiul o susține și conturează o tentă aurie, fiind și o experiență senzorială datorită parfumui natural de salvie și vanilie.

O precizare esențială: nici uleiul cu beta-caroten, nici autobronzantul cu DHA nu sunt produse de protecție solară. Tonul auriu poate da o falsă senzație de „piele protejată”, dar fotoprotecția reală a carotenoizilor este modestă și nu înlocuiește un produs cosmetic cu SPF ^[6]. Așa cum spuneam și în articolul anterior: produsele cu factor de protecție solară rămân nenegociabile, iar uleiul bronzant  se folosește pe lângă protecția solară, nu în locul ei.

Cum folosim produsele solide fără a destabiliza funcția de barieră a pielii

Vara cere o rutină simplă, nu un raft plin. După mare sau piscină, un săpun dobrogean cu surgras, cel calmant după plajă sau cel cu lapte de capră, cel în formă de inimi, curăță blând pielea solicitată de sare și clor, cu apă caldă (nu fierbinte) și clătire bună. Imediat după spălare îți poți reechilibra tenul cu o apă florală TECHIR (de trandafiri sau de lavandă), iar pe pielea încă umedă, poți veni fie cu un strat fin de ulei de masaj reconfortant TECHIR sau de ulei facial reface filmul lipidic sau una din cremele TECHIR pentru față și astfel ajuți la revenirea funcției de barierei ^[3], închizând frumos „cercul” curățării. Pentru un plus de vacanță, uleiul accelerator de bronz dă tonul auriu și recomandarea este de a fi folosit alături de un produs cosmetic cu SPF, aplicat riguros, niciodată în locul lui. Iar pentru zonele care suferă vara (coate, genunchi, călcâie), cremele TECHIR cu apă mineralizată de Techirghiol completează cu umectanți și minerale. Săpunul pentru curățare, ulei/creme pentru reechilibrare, produse cu SPF pentru protecție: trei gesturi care, împreună, susțin exact ceea ce pielea face oricum singură, doar că mai ușor.

În loc de concluzie

Săpunurile clasice dacă sunt formulate cu grijă, nu sunt nici „dezastrul” descris în unele postări, dar ținem cont că nu sunt produsele perfecte pentru orice piele și orice context. În varianta cu surgras generos, cum sunt cele de la TECHIR, devin mult mai blânde, iar apoi venim cu un pas extra de emoliere.

Nămolul de Techirghiol nu transformă un săpun într-o cură balneară, dar își aduce mineralele și caracterul calmant, susținute de o tradiție și o literatură serioasă.

Iar bronzul, fie el din melanoidine (cu autobronzante care conțin DHA), fie din carotenoizii din uleiul bronzant de corp TECHIR este, până la urmă, o poveste de chimie: cu cât o înțelegem mai bine, cu atât alegem mai inspirat.

Studiile de piață arată că folosirea cosmeticelor solide, naturale, multifuncționale și minimal ambalate prezintă din ce în ce mai mult interes ^[7], iar asta arată că tot mai mulți oameni caută cosmetice alternative. Iar o vară frumoasă începe, ca întotdeauna, cu decizii mici și bine fundamentate.

Referințe bibliografice:

1. Brooks SG, Mahmoud RH, Lin RR, Fluhr JW, Yosipovitch G. The Skin Acid Mantle: An Update on Skin pH. J Invest Dermatol. 2025;145(3):509–521. doi:10.1016/j.jid.2024.07.009.
2. Walters RM, Mao G, Gunn ET, Hornby S. Cleansing Formulations That Respect Skin Barrier Integrity. Dermatol Res Pract. 2012;2012:495917. doi:10.1155/2012/495917.
3. Lin TK, Zhong L, Santiago JL. Anti-Inflammatory and Skin Barrier Repair Effects of Topical Application of Some Plant Oils. Int J Mol Sci. 2018;19(1):70. doi:10.3390/ijms19010070.
4. Surdu T-V, Surdu M, Franciuc I, et al. Integrated Physicochemical Characterization of Techirghiol Sapropelic Mud and Its Relevance for Balneotherapy. Water. 2026;18(12):1398. doi:10.3390/w18121398.
5. Turner GA, Hoptroff M, Harding CR, et al. In search of the perfect tan: Chemical activity, biological effects, and consumer implications of dihydroxyacetone sunless tanning products. J Cosmet Dermatol. 2023;22(1):79–90. doi:10.1111/jocd.14968.
6. Stahl W, Sies H. β-Carotene and other carotenoids in protection from sunlight. Am J Clin Nutr. 2012;96(5):1179S–1184S. doi:10.3945/ajcn.112.034819.
7. Rapoarte de piață, cosmetice solide (2024–2026): Future Market Insights, Solid Shampoo Bars Market (2026); Solid Cosmetics Market — Reports and Insights, Straits Research, IntelMarketResearch (2024–2026).