Lacul Techirghiol

O privire generala asupra compozitiei chimice a lacului ne indica o portiune centrala, cuprinzand statiunile Techirghiol, Eforie Nord si Eforie Sud, o mineralizare si salinitate totala practic omogena, atat pe orizontala, cat si pe verticala (pana la adancimea de 3 m), in jurul valorii de 85,5 g la ‰.

Apa si namolul lacului Techirghiol, factori terapeutici de mare valoare medicala si stiintifica, au facut obiectul a numeroase studii, in cele mai diverse domenii de cercetare.

Din punct de vedere istoric sunt interesante numele cercetatorilor care au fost atrasi in abordarea problemelor complexe pe care le ridica acest lac si anume: A. Saligny (1893), M. Georgescu (1900), P. Petrescu (1924), P. Bujor (1928), E. Trandafirescu (1935), Eug. Bulavisky (1939).

Situat pe tarmul Marii Negre, intre localitatile Techirghiol, Eforie Nord si Eforie Sud, Lacul Techirghiol este cel mai intins lac salin din Romania, cu lungimea de 7.500 m, adancimea de maximum 9 m si salinitatea de peste 90 g/l. El se deosebeste fundamental de celelalte lacuri prin aspectele sale fizico-geografice cu toate ca geneza este aceeasi (liman fluvio-marin).

Lacul Techirghiol este situat la S-SV de orasul Constanta si la 150 m departare de Marea Neagra, in climat de stepa marina, caspica pontica. Are o forma neregulata, fiind format dintr-un bazin central din care pornesc trei ramificatii: un brat indreptat spre localitatea Techirghiol de 2 Km lungime, unul indreptat spre satul Tuzla, de 3 Km lungime, si al treilea indreptat spre satul Urlichioi de 5 Km lungime.

Din analizele efectuate in decursul timpului, prezentate in continuare sub forma scanata, se observa oscilatia valorilor mineralizarii si o tendinta de concentrare a apei saline din lacul Techirghiol, insa aceste oscilatii sunt sezoniere si au legatura cu procesele climatice ale zonei. Caracteristicile chimice generale ale apei raman constante, fiind cele ale unei ape clorurate, bromurate, sulfatate-sodice, magneziene. Elementele dominante marcheaza si ele valori constante in toata zona centrala a lacului.

Clorul, sub forma de clorura de sodiu si de magneziu, este cel mai pretios indicator al constantei mineralizarii, mentinandu-se la valori invariabile; sulfatii se mentin si ei in limite foarte stranse: 7,5-7,6 g la ‰; sodiul si potasiul se mentin de asemenea in intervale mici de variatie, in jur de 27 g la ‰, respectiv 0,8 g la ‰.

Magneziul, desi prezinta unele variatii, se incadreaza totusi si el in limite stranse intre 2,8 si 3 g la ‰. Interesanta este cantitatea apreciabila de brom (25-30 mg la ‰), prezenta sa fiind inca un indiciu al originii marine a lacului.

Examinand elementele mai putin caracteristice ale apei observam ca bicarbonatii si carbonatii prezinta un oarecare joc al valorilor datorita labilitatii sistemului CO32- HCO3-.

Calciul inregistreaza variatii in sensul unei cresteri valorice de la suprafata spre adancime, datorita probabil trecerii bicarbonatului solubil in carbonatul insolubil, deoarece asa numitul CO2 de echilibru lipseste in apa lacului.

Silicea solubila fie ca lipseste complet, fie ca apare in cantitati minime (1-3 mg la ‰ ) in apa lacului.

Absenta iodului in toate probele analizate pare sa fie legata de actiunile metabolice ale ZOO- si fitoplanctonului, ca si de fenomene de absorbtie sau aditie.

Agentii cheie care contribuie la procesul biologic (peloidogeneza) de formare a namolului terapeutic din Lacul Techirghiol sunt:

– Artemia salina – crustaceu filopod cu rol in procesul de peloidogeneza este cel mai important filtrator si are in lacul Techirghiol trei generatii: aprilie-mai, iunie si august-septembrie in functie de conditiile climatice.

– Cladophora cristalina este o alga reticulara filamentoasa. In Laos si Japonia, cladophora cunoscuta si ca „iarba de rau” este consumata ca delicatesa. Are un rol important in cresterea nivelului de fosfor.

– Substanta organica oxidabila, provenita din vietatile care populeaza lacul, marcheaza o crestere de la suprafata spre adancime, adica dinspre zona trofogena spre zona trofolitica. Oxigenul dizolvat variaza in diferite regiuni ale lacului, in toate cazurile se observa o crestere a sa de la suprafata spre profunzime. La suprafata, in zona trofogena (de hranire), consumul de oxigen fiind mare, gasim mai putin oxigen decat in zona trofolitica (de consum), unde consumul de oxigen este mai redus.

– Namolul este insa factorul care a facut faima lacului. El face parte din grupa sedimentelor terapeutice subacvatice organogene, fiind caracterizat ca un namol sapropelic de liman. Asemenea namoluri sunt produsul unor procese biochimice si chimice extrem de complexe si de lunga durata pe care le sufera substantele minerale si organice din lac.

Gasiti mai multe detalii despre namolul sapropelic din Lacul Techirghiol in categoria STUDII. Sursa: www.bioclima.ro.

LEGENDA LACULUI TECHIRGHIOL

Legenda lacului Techirghiol este spusa din generatie in generatie si sta la baza recunoasterii beneficiilor oferite de apa salina si namolul sapropelic la nivel national si international.

Se spune ca un batran tatar olog si orb pe numele de Tekir a ajuns odata cu magarul sau ranit, la malul acestui lac, in care animalul a intrat sa se scalde. S-a chinuit batranul apoi ore in sir sa-l scoata din noroiul mirositor, dar magarul incapatanat nu vroia sa se miste din apa. Mare a fost insa mirarea si bucuria batranului cand, iesind din lac, si-a dat seama ca ochii sai puteau distinge din nou lumina, iar picioarele sale, de multa vreme neputincioase, incepusera sa-l asculte. Cat despre inteleptul sau magarus – ranile de pe spate i se vindecasera, iar corpul sau parca traia o noua tinerete. Aflandu-se vestea despre aceasta intamplare miraculoasa, oamenii au venit pe malul lacului, scaldandu-se si ungandu-se cu namol pentru a-si gasi vindecare. Si pentru ca Tekir si magarusul sau au fost cei care au descoperit miraculoasele beneficii ale lacului, acesta s-a numit Techirghiol insemnand „Lacul lui Techir”.

Primele atestari scrise despre utilizarea namolului si a bailor in lacul Techirghiol cu scop vindecator dateaza din anii 1800, iar in 2014 s-au implinit 115 ani de recunoastere a lacului Techirghiol in balneologie si a proprietatile sale terapeutice.