Ne bucurăm să o avem alături de noi în seria Vocea Creatorilor pe Carmen Ispas, director executiv UNPR-RSE și manager executiv al proiectului Flavours of Dobrogea.
Carmen coordonează, în numele Uniunii Naționale a Patronatului Român – Regiunea Sud-Est (UNPR-RSE), unul dintre cele mai ambițioase proiecte de branding regional din România de azi: candidatura Dobrogei la titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2029. Sub numele de Flavours of Dobrogea, inițiativa reunește autorități locale, instituții culturale și zeci de producători dobrogeni într-un demers coordonat de a transforma moștenirea gastronomică a regiunii – unde conviețuiesc peste 14 etnii, între Dunăre și Marea Neagră – într-un avantaj strategic pentru turism, economie locală și educație.
Titlul e acordat de IGCAT – International Institute of Gastronomy, Culture, Arts and Tourism -, organizația care a distins deja Sibiu (2019), iar pentru anii următori Harghita (2027) și Banat (2028). Cele trei regiuni (Harghita, Banat si Dobrogea) și-au formalizat colaborarea printr-un protocol semnat în februarie 2026, la Institutul Național al Patrimoniului, iar candidatura Dobrogei pentru 2029 avansează.
O parte esențială a acestui drum e vizibilitatea internațională. În mai 2025, Carmen a reprezentat Dobrogea la a 29-a întâlnire a Platformei Mondiale a Regiunilor Gastronomice, organizată de IGCAT în Sicilia, unde regiunea a participat și la World Food Gift Challenge cu patru produse tradiționale – printre care un pachet cu produse TECHIR, gândit sub conceptul „Food for Skin”.
Cea mai recentă și mai vizibilă expunere a proiectului a avut loc însă acasă, pe 28-29 august 2026, la BIAS (Bucharest International Air Show), unde standul Tarom „Step into Romania” a găzduit cele trei regiuni gastronomice ale României – Harghita, Banat și Dobrogea – în fața a sute de mii de vizitatori. Carmen a coordonat acolo prezența a peste zece producători locali, printre care și TECHIR, într-un stand gândit ca o călătorie prin savorile, poveștile și produsele Dobrogei, cu un „pașaport al gastronomiei” și vouchere de reducere pentru vizitatori.
TECHIR a fost unul dintre brandurile prezente la BIAS – o poveste care se leagă natural de filosofia noastră: și Flavours of Dobrogea, și TECHIR pornesc din aceeași convingere, că resursele naturale ale unui loc, valorificate cu atenție și onestitate, pot deveni un reper, fie el gastronomic, cosmetic sau de sănătate, pentru cine le descoperă.
Carmen Ispas, înainte de Flavours of Dobrogea
Ai coordonat prezența Dobrogei la întâlnirea IGCAT din Sicilia încă din mai 2025 – înainte ca proiectul să fie lansat oficial. Cum a apărut, de fapt, ideea ca Dobrogea să candideze la titlul de Regiune Gastronomică Europeană?
Ideea a apărut în cadrul UNPR-RSE în toamna anului 2024 când o colegă din cadrul organizației noastre a citit un articol despre candidatura Harghitei la titlul de Regiune Gastronomică Europeană pentru anul 2027. A transmis acest articol pe grupul nostru de lucru intern și apoi, după ce am căutat informații despre ce presupune acest proiect și ce beneficii aduce regiunii, am decis că este un proiect de care regiunea noastră are nevoie, un proiect cu impact la nivel regional și cu efecte pe termen lung.
După această decizie de a aplica pentru obținerea acestei titulaturi primii pași au fost să contactăm IGCAT și să transmitem o scrisoare de intenție către stakeholderii/instituțiile relevante din regiune (instituții publice, academic, asociații, etc). Prin această scrisoare de intenție, am prezentat pe scurt proiectul, beneficiile acestei titulaturi și am solicitat acordul de principiu pentru a depune candidatura. Ne-am bucurat să primim răspunsuri favorabile de la cea mai mare parte dintre cei contactați.
Ești director executiv UNPR-RSE și manager al proiectului Flavours of Dobrogea – treci constant între rolul instituțional și cel foarte concret, de organizator de evenimente și relații cu zeci de producători. Cum arată, de fapt, o săptămână obișnuită pentru tine?
Lipsită de rutina și de monotonie as spune 🙂. Suntem încă în perioada de construcție, de identificare resurse, iar asta înseamnă că zilele de lucru se împart între vizite în teren, pregatirea evenimentelor la care participăm, planuri pentru diferite ateliere și workshopuri, atragere de surse de finanțare, pregătiri pentru competițiile internaționale IGCAT la care putem participa anual, strategii pe termen mediu și lung.
Evident, nu fac singură toate acestea, o am alături de mine pe Teodora Moraru și partenerii pe care îi avem deja în proiect (producători, ambasadori ai proiectului, asociații, reprezentanți ai instituțiilor care fac parte din consorțiul care coordonează acest proiect).
Dobrogea, dincolo de plajă
Toată lumea a fost în Dobrogea la mare. Puțini știu ce e dincolo de plajă. Cu ce ai convinge pe cineva să exploreze și restul regiunii?
I-aș invita să ne viziteze în extrasezon, când marea este tot aici, dar dacă nu mai petreci o zi întreagă pe plajă îți rămâne timp să explorezi și să începi să cunoști cu adevărat Dobrogea. În perioada interbelică, în Dobrogea conviețuiau în armonie peste 19 etnii (în prezent avem 14).
Toate aceste etnii și-au lăsat amprenta în regiune și această moștenire poate fi descoperită, gustată și înțeleasă vizitând comunitățile, oamenii locului, cramele, cetățile, punctele gastronomice locale. Iar asta nu se poate face într-un singur weekend chiar și prelungit. Însă consider că, dacă începi să experimentezi acest gen de slow turism, vei reveni, pentru că și la următoarea vizită Dobrogea te va surprinde cu ceva nou.
Poți alege o vizită la o cetate, urmată de o degustare la cramă și o masă tradițională la un punct gastronomic local, poți beneficia de câteva ore de la relaxare la un SPA și să te bucuri de beneficiile tratamentelor pe baza resurselor miraculoase de la Techirghiol. Dobrogea poate oferi experiențe pentru toate tipurile de turiști: aventură, relaxare, gastronomic, oenologic etc.
Se spune că în Dobrogea trăiesc peste 14 etnii – români, aromâni, tătari, turci, ruși lipoveni, greci, ucraineni și altele. Ce înseamnă asta concret pe o masă de duminică? Ai un exemplu de fel de mâncare pe care doar aici îl găsești așa cum trebuie?
O masă care să conțină doar un singur preparat de la fiecare etnie ar fi o masă foarte lungă 🙂. De aceea, recomand să vizitați mai des Dobrogea astfel încât să descoperiți pe rând fiecare bucătărie tradițională și totodată povestea, tradițiile fiecărei etnii. Faptul că prin Dobrogea au trecut și conviețuit atâtea etnii înseamnă și că anumite preparate, obiceiuri se întrepătrund dar fiecare și-a lăsat amprenta proprie. Nu aș spune că doar în Dobrogea poți găsi un anumit fel de mâncare așa cum trebuie, aș spune însă că aici poți experimenta cea mai diversificată gastronomie la nivel național.
Care este un lucru despre Dobrogea pe care majoritatea românilor nu-l știu, deși cred că știu regiunea (pentru că au fost la mare de zeci de ori)?
Dobrogea are mai multe lucruri unice, dar care nu sunt suficient de promovate. Aș aminti aici ca Dobrogea este cea mai veche unitate geologică a României; Via Pontica (autostrada păsărilor migratoare) – al doilea cel mai mare culoar de migrație a păsărilor călătoare din Europa trece peste Munții Măcinului; Peștera La Movile are un ecosistem asemănător cu cel de pe Marte, conform oamenilor de știință de la NASA; Delta Dunării se extinde anual cu circa 40mp; Techirghiol are propria legendă de vindecare.
Dobrogea, pe lista scurtă a Europei
Ce înseamnă concret titlul de Regiune Gastronomică Europeană pentru Dobrogea?
Această titulatură înseamnă o recunoaștere internațională, creșterea credibilității, atragere de turiști, investiții și proiecte noi. Dar cel mai mare câștig al acestui parcurs este coagularea comunității în jurul unei viziuni comune. Acest ecosistem creat, care sperăm că va dăinui și după anul 2029, va fi adevăratul câștig al Dobrogei, pe lângă mândria de a deține titulatura de Regiune Gastronomică Europeană în anul 2029.
Ce înseamnă pentru voi ca trei regiuni românești (Sibiu deja, apoi Harghita, Banat și, sperăm, Dobrogea) să fie recunoscute pe rând ca Regiune Gastronomică Europeană? E o coincidență sau spune ceva despre România, la nivel de bucătărie și tradiții?
Coincidența ar fi cronologia din următorii trei ani: Harghita – Regiune Gastronomică Europeană 2027, Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028 și Dobrogea – candidat Regiune Gastronomică Europeană 2029. Este o coincidență fericită, ne-am cunoscut în 2025 prin intermediul IGCAT în cadrul întâlnirii platformei din Sicilia (Regiune Gastronomică Europeană 2025) și de atunci suntem în contact permanent și lucrăm împreună (Karoly Szabo, reprezentant Visit Harghita și Simona Neumann, reprezentant Visit Timiș).
Vrem să valorificăm această cronologie regională prin programe, activități interregionale pe tot acest parcurs și ulterior. Dacă și Dobrogea reușește să obțină această titulatură (și suntem optimiști), România va fi prima țară din Europa cu patru regiuni care au obținut această titulatură. Și da, asta spune multe despre România: despre diversitatea, unicitatea și potențialul pe care îl are. Faptul că patru regiuni din România au primit această recunoaștere internațională poate fi un brand de țară.
Crezi că titlul acesta ar putea schimba felul în care lumea din afara României vede Dobrogea? Ce sperați concret – mai mulți turiști, alt tip de turiști, alt tip de atenție? Ce sperați să rămână și după 2029?
Titlul aduce vizibilitate și recunoaștere internațională. Ne dorim ca turiștii existenți să își prelungească șederea (avem o rată de înnoptări sub 3 în prezent) și să descopere regiunea în afara plajei și în afara sezonului. Ca și tipologii, vizăm turiștii care caută autenticitate, tradiții, experiențe, slow turism.
Ne dorim turism și turiști responsabili, cu respect pentru natură, oamenii locului și toate bogățiile pe care Dobrogea le oferă. Un număr mare de turiști concentrați într-o perioadă scurtă de timp poate afecta regiunea și calitatea experiențelor trăite aici. Sperăm ca, după 2029, comunitatea coagulată în jurul acestui proiect, inițiativele dezvoltate și ecosistemul creat să dăinuiască.
BIAS: Un stand, zece producători, sute de mii de vizitatori
Ai spus recent că participarea comună a celor trei regiuni la BIAS a fost importantă pentru că, împreună, arătați „cât de bogată e România”. Cum a fost, de fapt, să coordonezi un stand cu peste zece producători, într-un eveniment cu sute de mii de vizitatori?
Avem deja experiență în organizarea standului pentru festivaluri, însă fiecare eveniment vine cu specificul lui. A fost primul eveniment la care noi am participat până acum cu un număr atât de mare de vizitatori. Am avut șansa să prezentăm regiunea, producătorii în fața unui public atât de numeros și ne-am bucurat să întâlnim oameni dornici să descopere Dobrogea dincolo de plajă.
Ne-am bucurat să întâlnim persoane din diferite colțuri ale țării care cunoșteau sau utilizau deja produse TECHIR sau ale altor producători locali. Am reușit să coordonăm cu succes această „călătorie” prin Dobrogea cu ajutorul partenerilor noștri prezenți alături de noi la stand: Chef Marian Scarlat de la Răsărit de Corbu, Elena Luiza Oprea de la TripiGo, Daniel Gherghisan de la Crama Hamagia și Chef Habibi de la Restaurant La Liman.
„Pașaportul gastronomiei”, cu ștampile de la fiecare regiune, pare să fi fost ideea care i-a ținut pe vizitatori mai mult timp la stand. Cum ați ajuns la acest concept și ce alte idei ați explorat?
Încercăm de fiecare dată să adaptăm prezentarea regiunii la specificul evenimentului și pentru publicul țintă. Pentru BIAS am introdus în poveste „Pașaportul Gastronomic” astfel încât să fie un element comun cu celelalte regiuni gastronomice Harghita și Banat și cu Tarom care ne-a găzduit în stand. Vizitatorii colectau ștampile/vize de la fiecare regiune și în acest fel ne-am asigurat că vor descoperi fiecare regiune în parte.
Voucherele de discount au fost sub formă de boarding pass, astfel încât toate aceste activări să fie în strânsă legătură cu Tarom, care a gândit conceptul de anul acesta Step Into România. Plecând de la această nouă colaborare cu Tarom, am explorat ideea de a organiza un eveniment ulterior în care fiecare Regiune Gastronomică să prezinte varianta sa de meniu regional la bordul aeronavelor Tarom. Deocamdată nu pot dezvălui mai multe detalii, dar colaborarea dintre noi va continua.
Ce reacții v-au surprins cel mai mult la vizitatorii standului – fie despre candidatura Dobrogei, fie despre produsele expuse acolo?
Ne-a bucurat să vedem entuziasmul vizitatorilor care au aflat despre candidatura Dobrogei, încurajările primite și faptul că unii vizitatori cunoșteau deja acest demers al nostru. Produsele expuse acolo au fost foarte apreciate, sperăm că cei care au descoperit, gustat vor deveni clienți fideli ai producătorilor locali. Am întâlnit însă și clienți care cunoșteau produsele TECHIR, beneficiile lor și care le utilizau deja de ani de zile.
Ați ales să includeți în poveste și un brand de cosmetice, nu doar produse alimentare – TECHIR a fost prezent la standul Dobrogei de la BIAS. De ce ați adus nămolul și apa din Techirghiol alături de vinuri, brânzeturi și mezeluri, într-o poveste gândită în jurul gastronomiei?
TECHIR este un brand local cu expunere națională și internațională care spune foarte bine povestea regiunii și a resurselor pe care aceasta le are. Prima noastră colaborare cu TECHIR a fost în mai 2025 când, chiar înainte de lansarea oficială a candidaturii Dobrogei la titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2029, am participat la World Food Gift Challenge în Creta – Regiune Gastronomică Europeană 2025 cu un pachet de produse TECHIR, prezentat sub conceptul „Food for Skin”.
Am ales TECHIR pentru această competiție deoarece îndeplinea foarte bine criteriile de evaluare stabilite de juriul internațional: cât de bine spune produsul povestea regiunii și/sau a producătorului, utilizarea de materii prime locale, design local, brandingul, atractivitatea contemporană și inovația. Proiectul „regiune gastronomică” nu se referă doar la mâncare. Printre ariile de focus pe care fiecare regiune trebuie să le urmărească se regăsesc: bunăstare și viață sănătoasă, inovație, creare de noi locuri de muncă, susținerea producătorilor locali, valorificarea resurselor locale într-un mod responsabil. De aceea branduri precum TECHIR sunt esențiale pentru acest proiect, fără parteneri de acest fel acest proiect nu ar putea să funcționeze, nu ar avea fundație.
Pentru un brand local ca TECHIR, ce înseamnă concret să facă parte dintr-un proiect ca acesta? Ce aduce, de fapt, o expunere ca cea de la BIAS, pe care un brand n-ar putea probabil să și-o cumpere singur?
Avem în acest moment peste 70 de parteneri care ni s-au alăturat. Această comunitate se extinde pe măsură ce proiectul crește, iar partenerii colaborează deja între ei, se sprijină reciproc. Prin acțiunile noastre din țară și din afară țării noi încercăm de fiecare dată să promovăm, să ducem povestea acestor producători mai departe.
Totodată anumiți parteneri, așa cum este TECHIR, sprijină și contribuie și la alte arii ale proiectului nostru (ex activitățile educative în care fie TECHIR deschide porțile și primește copii în vizită, sau ateliere/workshopuri pe care le putem organiza cu tineri astfel încât să înțeleagă beneficiile utilizării produselor TECHIR care au la bază ingrediente locale, miraculoase).
Pe lângă BIAS, mai aveți programate evenimente precum Taste of Transylvania și „Zilele Românilor” la Bruxelles, la finalul lui septembrie. Cum alegeți unde merită să fiți prezenți și unde nu?
La Taste of Transylvania am participat în calitate de vizitatori/observatori astfel încât să învățăm, să descoperim exemple de bune practici pe care le aducem cu noi acasă. Evenimentul de la Bruxelles este tot din sfera promovării Dobrogei, dar de data această ne vom spune povestea în fața diplomaților, ambasadorilor.
Acest eveniment, organizat de Asociația Bazar Diplomatic, a fost gândit ca un eveniment cultural, diplomatic, gastronomic și educativ, organizat într-un cadru aristocratic, la Château de Huldenberg, sub forma unui salon românesc de toamnă. Vor fi prezenți la eveniment parteneri ai proiectului nostru printre care TECHIR, Deltaica, Lactate TU, Mierea Milena, Crama Hamangia, iar noi le vom fi alături. Este importantă promovarea și în cadrul regiunii, dar este cu atât mai important să ieși în afara granițelor Dobrogei și să ne spunem povestea.
Carmen, dincolo de proiect
Un miros / o aromă care te duce instant cu gândul acasă, în Dobrogea.
Mirosul de tei combinat cu mirosul mării pe care îl întâlnim la începutul lunii iunie.
Care este locul din Dobrogea în care te reîncarci? Nu cel mai instagramabil, ci cel mai al tău.
Sunt multe locuri unde mă reîncarc, depinde de moment si de stare. Poate fi la malul mării pe o plajă sălbatică, La Colibe, în gospodăria unui punct gastronomic local, la un restaurant unde mă pot bucura de un preparat bun, cu ingrediente locale și neapărat însoțit de un vin de la o cramă din Dobrogea.
Ascultă și interviul de la Radio CFM Constanța, cu Carmen Ispas și Oana Stan, despre prezența la BIAS și proiectul Flavours of Dobrogea:
