Doi hormoni ovarieni, aceeași lună, două direcții. Estrogenul „cere” epidermei mai multe ceramide (lipidele dintre celulele stratului cornos) ^[1] și dermului mai mult acid hialuronic ^[2]. După ovulație, urcă progesteronul, iar raportul dintre cei doi hormoni se schimbă. Într-o singură săptămână, pierderea de apă prin piele crește cu aproximativ 12% ^[3]. Pe scalp însă, aceiași doi hormoni sunt în aceeași echipă: estrogenul ține firul în faza de creștere, iar progesteronul frânează transformarea testosteronului în dihidrotestosteron (DHT, forma lui cea mai activă). Iar testosteronul are propriul paradox. Transformat în DHT, îngroașă firele din barbă și le poate subția pe cele de pe creștet. ^[4]

Sunt Anastasia Mardare, inginer biochimist, formulator cosmetic și specialist în cosmetologie, absolventă a masteratului de Cosmetologie de la UMF „Iuliu Hațeganu” din Cluj-Napoca. Vom vedea cum impactează pielea atât estrogenul și progesteronul, cât și scăderea lor simultană, dar vom vedea și influența androgenilor și cum se corelează schimbările hormonale lunare ale femeilor cu temperaturile scăzute din timpul iernii. Nu vom neglija nici bărbații, pentru că testosteronul impactează și cum se comportă pielea lor. Iar pentru fiecare caz, vom analiza pe scurt mecanismul, efectele la nivelul feței, al corpului și al scalpului și ce poate face, realist, un produs cosmetic.

Ciclul menstrual: o lună, două jumătăți, doi hormoni

Un ciclu are în medie 28 de zile, cu ovulația în jurul zilei 14, dar durata variază de la o femeie la alta și de la o lună la alta, mai ales prin lungimea primei jumătăți ^[5]. Ziua 1 este prima zi de menstruație.

În faza foliculară, ovarul maturizează un folicul, care secretă tot mai mult estradiol ^[6]. Când estradiolul atinge un nivel specific ridicat, declanșează un vârf de hormon luteinizant (LH), iar ovulația urmează în 24 până la 36 de ore, în momentul cu cel mai mult estrogen din ciclu ^[3,6].

După ovulație, foliculul gol devine corpul galben, care secretă progesteron ^[6]. La aproximativ o săptămână după ovulație, progesteronul atinge maximul, iar estrogenul are un al doilea vârf, mai mic ^[3]. Fără sarcină, corpul galben involuează, iar în zilele premenstruale și menstruale ambii hormoni scad ^[5,6].

La bărbați, tabloul este cu totul altul: testosteronul nu urmează un calendar lunar, ci scade lent, de-a lungul deceniilor.

Pielea unei femei poate răspunde diferit de la o săptămână la alta, în timp ce sebumul unui bărbat rămâne relativ stabil până în decada a opta sau cel mult cu variații mai mici comparativ cu femeile ^[2].

Estrogenul: hormonul care îmbunătățește hidratarea pielii și susține funcția ei de barieră

Impactul. În faza foliculară, estrogenul crește și atinge maximul chiar înainte de ovulație ^[3]. Pielea îl recunoaște prin receptori pentru estrogen (proteine care leagă hormonul și declanșează activitatea unor gene), iar tipul dominant în piele este ER-β _^[2]. Sinteza acidului hialuronic este stimulată de estrogen, iar acesta leagă apa în derm ^[2]. În studiile in vitro (culturi de celule epiteliale), keratinocitele (celulele principale ale epidermei) tratate cu estradiol (forma principală de estrogen) au produs mai multe ceramide ^[1].

La menopauză, mecanismul este impactat din trei direcții distincte:

1. ovarul nu mai produce cantități importante de estrogen,
2. pielea transformă tot mai puțin DHEA (dehidroepiandrosteron, care este un precursor hormonal din glandele suprarenale) în estrogen,
3. scade numărul de receptori activi ai estrogenului ^[2].

Totodată, ceramidele devin mai puține și mai scurte, iar cantitatea și lungimea lor s-au corelat cu estradiolul din sânge ^[1]. Un studiu din Novi Sad (Serbia) a comparat pielea femeilor tinere cu a celor după menopauză ^[3]. Pierderea de apă transepidermică nu a prezentat variații mari între cele două grupuri. Ce a fost diferit a fost gradul de hidratare nativă a pielii celor două grupuri: pielea femeilor după menopauză a reținut mai puțină apă decât a femeilor tinere în zilele de ovulație, când estrogenul e la maxim ^[3]. Altfel spus, după menopauză, pierderea de apă nu este mai mare, ci se modifică cantitatea de apă legată din straturile superioare ale pielii.

Profilul lipidic al stratului cornos nu depinde însă exclusiv de hormoni. Un studiu realizat la Copenhaga a comparat studenți de origine daneză, asiatică și africană, care trăiau în aceleași condiții climatice ^[7]. Raportul dintre ceramide și colesterol a fost de 1,7 la participanții danezi,  2,1 la cei de origine asiatică și 0,8 la cei de origine africană. Doar diferențele față de grupul african au fost semnificative statistic. Autorii interpretează rezultatul ca semn al unor diferențe genetice încă necunoscute, ceea ce sugerează că fiecare piele pornește de la un profil lipidic de bază propriu, peste care se suprapun fluctuațiile hormonale.

La nivelul feței. Colagenul scade cu aproximativ 2,1% pe an în primii 15 ani după menopauză, conform studiilor citate de Viscomi ^[2]. Fața exprimă mai mulți receptori pentru estrogen decât alte zone, iar cu o cantitate de estrogen disponibil mult mai mică decât în anii dinaintea menopauzei, impactul la nivelul colagenului nou sintetizat este crescut ^[1]. Sebumul scade și el, cu aproximativ 40% până în decada a șasea ^[2]. Estrogenul este asociat și cu stimularea melanogenezei (producția de pigment), de aceea petele pigmentare apar mai ușor, iar intervenția asupra lor este mai dificilă ^[3]. Nu de puține ori, aceste pete sunt numite „pete de bătrânețe”.

La nivelul corpului. Un studiu condus de Kendall și colaboratorii săi a avut printre obiective determinarea nivelului de ceramide după menopauză. Probele au fost prelevate de pe fese și, deși pare un lucru intrigant, explicația constă în faptul că această zonă este mult mai ferită de razele ultraviolete ^[1]. Deficitul nu ține, deci, de soare. Femeile după menopauză au raportat și o mâncărime a pielii semnificativ mai intensă decât cele tinere ^[3].

La nivelul scalpului. Estradiolul acționează direct asupra foliculului pilos, prin receptori proprii, și influențează aromataza (enzima care transformă androgenii în estrogen) ^[4]. În perimenopauză, densitatea și diametrul firelor scad, mai ales pe zona superioară a capului și de-a lungul cărării, iar o parte dintre fire regresează, ceea ce duce la un diametru mai mic al firului de păr ^[4].

Ce putem face. Produsele cosmetice nu înlocuiesc estrogenul și nu sintetizează ceramide în locul pielii. Pot, însă, să aducă din exterior lipide care încetinesc evaporarea și umectanți care rețin apa la nivelul pielii. Terapia hormonală este o decizie medicală (chiar și acele creme cu estrogen despre care se vorbește pe rețelele de socializare), care se ia împreună cu medicul. Conform definiției produsului cosmetic și a ceea ce poate sau nu să conțină, estradiolul este încadrat ca fiind medicament, drept urmare cremele cosmetice nu pot conține estrogeni, aceștia fiind interziși și se regăsesc în Anexa II a Regulamentului cosmetic. Lucrurile stau diferit în cazul fitoestrogenilor (genisteina, daidzeina), molecule vegetale cu o structură suficient de asemănătoare cu a estradiolului cât să se lege de aceiași receptori, preferențial de ER-β, tipul dominant în piele ^[2]. Afinitatea lor este însă de câteva ordine de mărime mai mică, iar efectul, mai scăzut comparativ cu alte forme de estradiol. Tocmai această diferență de potență explică de ce legislația îi tratează diferit. Fitoestrogenii sunt evaluați individual, prin opinii ale Comitetului Științific pentru Siguranța Consumatorilor, care stabilesc concentrații maxime sigure. Dincolo de entuziasmul din marketing, rămâne o nuanță: un extract vegetal cu fitoestrogeni nu reproduce efectul unui tratament hormonal, dar nici nu poartă riscurile lui.

Din gama TECHIR. Uleiul nutritiv de masaj facial și corporal TECHIR, cu ulei din semințe de struguri, măsline, ricin, argan și vitamina E, formează pe față și pe corp un film lipidic care reduce pierderea transepidermică de apă. Nu compensează scăderea hormonală, însă este un ajutor pe care pielea, indiferent de vârstă, îl va aprecia.

Progesteronul: vârful din faza luteală și sarcina

Impactul. După ovulație, corpul galben (ce rămâne din folicul după eliberarea ovulului) secretă progesteron. La aproximativ o săptămână după ovulație, progesteronul atinge maximul, iar estrogenul are un al doilea vârf, mai mic ^[3]. Se consideră că progesteronul are efect antiinflamator, crește vascularizația și stimulează sebumul, dar studiul care enumeră aceste roluri nu le-a măsurat ^[3].

Măsurat la o săptămână după ovulație, la 36 de femei tinere din studiul din Novi Sad, TEWL a crescut de la 8,9 la 9,9 g/h/m², cu aproximativ 12%. Hidratarea stratului cornos a scăzut cu aproximativ 10% față de ovulație ^[3]. Autorii leagă diferența de raportul dintre estrogen și progesteron, cel mai mic din ciclu, nu de un singur hormon ^[3].

La nivelul feței. Literatura de specialitate nu este prea generoasă cu informații despre impactul progesteronului la nivelul feței. O altă precizare importantă pe care vreau să o fac: în studiul din Novi Sad hormonii nu au fost măsurați în sânge. Un alt studiu, pe 51 de femei, nu a găsit diferențe semnificative de hidratare între fazele ciclului, în cinci zone ale feței ^[6]. Diferențele există, dar sunt mici și inconstante.

La nivelul corpului. În faza luteală, temperatura pielii a crescut cu 0,3 până la 0,6 °C în două studii, efect atribuit progesteronului ^[6]. Fluxul sanguin din piele a crescut în patru din nouă studii, într-unul doar pe spate ^[6]. Pentru transpirație, rezultatele se contrazic ^[6].

La nivelul scalpului. La nivelul folicului pilos, progesteronul reduce activitatea enzimei 5α-reductaza (enzima care transformă testosteronul în DHT) ^[4]. Sistemic, scade secreția de hormon luteinizant (LH, semnalul care stimulează ovarul), deci și producția ovariană de androgeni ^[4].

În sarcină. Estrogenul, progesteronul și prolactina cresc mult. Firele de pe scalp cad mai rar, iar firul de păr se îngroașă, efect atribuit în principal estrogenului ^[4]. Pot apărea fire noi pe abdomen, în zona lombară și pe coapse ^[4]. Un efect asupra barierei este plauzibil, dar insuficient studiat ^[3].

Ce putem face. Concluzia practică ar fi, ca deducție din aceste date: în săptămâna de după ovulație, bariera este puțin mai permeabilă, deci nu este momentul pentru exfolieri intense sau pentru un produs nou. O cremă care aduce simultan apă, umectanți și lipide este tamponul potrivit.

Din gama TECHIR. Crema hidratantă de față pentru zi TECHIR aduce apă și apă salină de Techirghiol, umectanți (glicerină, SODIUM PCA) și lipide (scualan, uleiuri de migdale și avocado).

Când scad amândoi: zilele premenstruale, menstruația și perioada de după naștere

Impactul. Dacă nu apare o sarcină, corpul galben involuează. În zilele premenstruale și menstruale, estrogenul este scăzut, iar progesteronul ajunge la minim ^[5]. După naștere, ambii hormoni scad brusc de la nivelurile mari din sarcină ^[4].

La nivelul feței. Un studiu pe 187 de femei din India, cu acnee ușoară sau moderată, a numărat leziunile de pe față în funcție de ziua ciclului menstrual ^[5]. În primele 7 zile, inclusiv menstruația, și după ziua 24 au fost în medie cu aproximativ 5 leziuni mai multe, adică cu circa 7%. Diferența a venit din comedoane (puncte negre și albe, neinflamate), nu din leziunile inflamate. Autorii le leagă de androgeni, dar hormonii nu au fost măsurați.

La nivelul corpului. În timpul menstruației, temperatura pielii la încheietură a fost cu 0,72 °C mai mică decât în faza luteală ^[6]. La începutul fazei foliculare, transpirația la efort a fost mai mare în două studii ^[6].

La nivelul scalpului. În mod normal, majoritatea firelor sunt în anagen (faza de creștere, care durează între 2 și 7 ani) ^[4]. În timpul sarcinii, firele de păr sunt menținute în faza de creștere datorită nivelurilor crescute de estrogen și progesteron și creșterii fluxului sanguin, care alimentează foliculul pilos. După naștere, firele care au rămas în etapa de creștere în sarcină, deși au atins maturitatea și durata maximă de „viață”, trec sincron în telogen (faza de repaus, urmată de cădere). Rezultatul este efluviul telogen postpartum: căderea începe la 2 până la 4 luni după naștere și durează între 6 și 24 de săptămâni, rareori până la 15 luni ^[4]. Practic, părul pierdut este cel care ar fi căzut în absența sarcinii, deoarece își atinsese maturitatea.

Din gama TECHIR. Șamponul solid  TECHIR curăță scalpul cu o bază saponificată cu surgras, în care pudra de cassia lasă un film fin la nivelul firului de păr, iar shikakai aduce saponine blânde. Nu oprește căderea postpartum, care este hormonală, iar pH-ul lui alcalin cere un timp scurt de contact și un balsam pe lungimi.

Androgenii la femei: DHEA-S și pielea care își fabrică singură hormonii

Impactul. La femei, androgenii vin din glandele suprarenale și din ovare, iar DHEA-S (forma sulfatată a DHEA: dehidroepiandrosteron, un androgen slab) este unul dintre principalii precursori ^[4].

Pielea funcționează în moduri mai complexe decât o simplă barieră fizică și chimică. Ea produce androgeni din colesterol și din DHEA, iar 5α-reductaza transformă testosteronul în DHT direct în piele ^[4]. Glanda sebacee are atât 5α-reductază, cât și aromatază ^[4], iar pielea transformă DHEA și în estrogen ^[2]. Aceeași piele poate, deci, să încline local balanța în ambele sensuri.

La nivelul feței. După menopauză, estrogenul scade brusc, iar androgenii scad lent. SHBG (proteina care transportă hormonii sexuali în sânge) scade și ea, așa că fracțiunea liberă de androgeni crește relativ ^[4]. Aproximativ jumătate dintre femei raportează mai multe fire pe față după menopauză ^[4].

La nivelul corpului. Foliculii de pe piept, din axile și din zona pubiană sunt stimulați de androgeni ^[4]. Sebumul nu este un dușman al pielii corpului: face parte din bariera exterioară și limitează pierderea de apă ^[2].

La nivelul scalpului. Aici, androgenii au efect inhibitor ^[4]. Totuși, cele mai multe femei cu subțierea părului de tip feminin au androgeni normali în sânge, iar dermatologii evită din acest motiv termenul „alopecie androgenetică” ^[4]. Când androgenii sunt implicați, acțiunea poate fi locală, prin activitatea crescută a 5α-reductazei din scalp ^[4].

Ce putem face. Un produs cosmetic nu modifică receptorii de androgeni. Poate, în schimb, să curețe sebumul fără să ia odată cu el lipidele barierei. Despre surgras am scris pe larg într-un articol anterior.

Din gama TECHIR. Săpunul dobrogean cu nămol și lapte de capră TECHIR curăță sebumul, iar surgrasul, glicerina și mierea lasă în urmă lipide și umectanți. Laptele de capră aduce acid lactic, dar în mediul alcalin al săpunului acesta există sub formă de lactat, care reține apa, nu exfoliază. Săpunul nu reduce producția de sebum și nu influențează hormonii, iar după el pielea are nevoie de emoliere.

Iarna: amplificatorul care lovește tot ceramidele

Impactul. Un studiu pe 99 de adulți din Japonia, 64 de femei și 35 de bărbați, a măsurat ceramidele de pe antebraț în toate cele patru anotimpuri ^[8]. Ceramidele legate covalent de învelișul celulelor cornoase, care servesc drept suport pentru straturile de lipide, au fost cu aproximativ 50% mai puține toamna și iarna decât primăvara și vara, la toate grupele de vârstă. Autorii propun ca explicație creșterea pH-ului pielii iarna, care încetinește enzimele ce produc ceramidele ^[8].

Efecte neplăcute din două direcții. Menopauza reduce ceramidele libere și le scurtează ^[1]. Iarna reduce ceramidele legate covalent ^[8]. Sunt efecte care au cauze diferite, măsurate în studii diferite, așa că cifrele nu se adună. Ceea ce ne conduce la ideea că pielea femeilor după menopauză poate resimți iarna mult mai intens.

În Europa, vulnerabilitatea barierei are și o componentă genetică. Mutațiile care inactivează gena filagrinei (FLG, proteina din a cărei degradare rezultă o parte a factorului natural de hidratare) apar la 7-10% dintre europenii de origine caucaziană, cu diferențe între populații ^[9]. Purtătorii au mai puțin factor natural de hidratare în stratul cornos și o pierdere transepidermică de apă mai mare ^[9].

Climatul temperat-rece amplifică această vulnerabilitate printr-un dublu stres: frigul din exterior și umiditatea relativă scăzută a aerului încălzit din interior ^[10]. Iarna, hidratarea stratului cornos scade, componentele factorului natural de hidratare se reduc, iar pielea devine mai fragilă la stres mecanic și mai reactivă la iritanți ^[10].

Ce putem face. Iarna, îngrijirea pielii, mai ales după menopauză, impune ca textura cremelor cosmetice să fie mai bogată decât vara, iar zonele cu piele groasă au nevoie și de un agent care înmoaie keratina.

Din gama TECHIR. Crema regeneratoare de călcâie cu uree TECHIR combină ureea și acidul lactic, care rețin apa și înmoaie zonele îngroșate, cu pantenol și o textură densă. Pe gambe, coate, genunchi și călcâie compensează din exterior apa și lipidele, dar nu reface ceramidele pierdute.

Bonus pentru bărbați: testosteron, DHT și bărbierit

Impactul. La bărbați, testosteronul vine în principal din testicule, iar 5α-reductaza îl transformă local în DHT, care acționează asupra papilei dermice (celulele de la baza firului care îi controlează creșterea) ^[4]. Sebumul rămâne relativ stabil până în decada a opta, spre deosebire de declinul feminin de după menopauză ^[2].

La nivelul feței. DHT stimulează foliculii din barbă [4], iar bărbieritul adaugă un stres mecanic. Într-un studiu pe 10 bărbați, la 20 de minute după 60 de secunde de bărbierit electric, TEWL a crescut ușor pe obraz și de aproximativ 2,8 ori pe gât ^[11]. Stimulul a fost agresiv: capul aparatului de bărbierit a creat fricțiune intensă, ceea ce a generat local căldură, ducând la vasodilatație. Activitatea vaselor de sânge de pe gât a crescut cu aproximativ 25%, iar după 24 de ore valorile reveniseră aproape de cele inițiale.

La nivelul corpului. Aceiași androgeni stimulează firele de pe piept și din axile ^[4]. Studiul japonez despre iarnă a inclus și bărbați, deși nu a analizat separat sexele ^[8].

La nivelul scalpului. Aici, androgenii inhibă foliculii ^[4]. Același DHT care îngroașă barba poate subția firele de pe creștet.

Ce putem face. Emolientul aplicat imediat după bărbierit acoperă tocmai fereastra de refacere a barierei. Gâtul a reacționat cel mai puternic, așa că acolo merită mai puțină presiune (este o deducție a mea, nu un rezultat testat).

Din gama TECHIR. Provocare pentru bărbații curajoși. Data viitoare, încercați să vă bărbieriți fără produse dedicate, doar cu ce aveți deja în baie:

1. Pregătirea: după ce barba/pilozitatea a luat contact măcar 1-2 minute cu apă caldă, ideal la finalul dușului,
2. Întindeți 2-3 picături de Ulei nutritiv de masaj facial și corporal TECHIR pe pielea încă udă.
3. Faceți spumă cu Săpunul dobrogean cu nămol și lapte de capră TECHIR, cu apă obișnuită de la robinet, și aplicați-o peste ulei.
4. Bărbieriți-vă în direcția firului și clătiți lama des.
5. La final, clătiți cu apă rece și aplicați încă o picătură de ulei.

Spuma va fi mai subțire decât cea a unui produs special pentru bărbierit, dar firul hidratat și pelicula de ulei fac o mare parte din treabă. Dacă pielea vă este foarte sensibilă sau predispusă la foliculită, rămâneți la produsul dedicat.

În loc de concluzie

Hormonii schimbă bariera pielii la femei cu aproximativ 10% într-o săptămână și colagenul cu câteva procente pe an. De aceea, gesturile mici și constante (o curățare blândă, apa reținută la nivelul pielii cu ajutorul umectanților, lipidele în cantitatea potrivită tipului de piele și sezonului) cântăresc mai mult decât orice produs-minune cumpărat impulsiv.

Privite împreună, datele hormonale, genetice și climatice converg spre aceeași concluzie: pielea europeană are nevoie, mai ales iarna și după menopauză, de o îngrijire construită pe două niveluri. Primul îl reprezintă umectanții apropiați de compoziția factorului natural de hidratare (glicerina, ureea, acidul lactic, Sodium PCA), care compensează deficitul fatorilor naturali de hidratare (NMF). Al doilea îl reprezintă lipidele care completează filmul hidrolipidic și limitează evaporarea, de la uleiurile vegetale bogate în acizi grași esențiali la scualan. Știința ne arată unde să privim, iar consecvența face restul.

Bibliografie

1. Kendall AC, Pilkington SM, Wray JR, Newton VL, Griffiths CEM, Bell M, Watson REB, Nicolaou A. Menopause induces changes to the stratum corneum ceramide profile, which are prevented by hormone replacement therapy. Sci Rep. 2022;12(1):21715. doi:10.1038/s41598-022-26095-0
2. Viscomi B, Muniz M, Sattler S. Managing menopausal skin changes: a narrative review of skin quality changes, their aesthetic impact, and the actual role of hormone replacement therapy in improvement. J Cosmet Dermatol. 2025;24(Suppl 4):e70393. doi:10.1111/jocd.70393
3. Nikoletić ĐC, Ivanov D, Levakov O, Bulajić J, Lukač S, Rakić VK, Ivkov-Simić M. Menopause, menstrual cycle, and skin barrier function. Skin Res Technol. 2025;31(7):e70203. doi:10.1111/srt.70203. Corectură: Skin Res Technol. 2025;31(10):e70274. doi:10.1111/srt.70274
4. Grymowicz M, Rudnicka E, Podfigurna A, Napierala P, Smolarczyk R, Smolarczyk K, Meczekalski B. Hormonal effects on hair follicles. Int J Mol Sci. 2020;21(15):5342. doi:10.3390/ijms21155342
5. Jain A, Chawda K, Sokeechand N, Nair P, Rakshit R, Pandya H, Rehman A, Hosenally M. Menstrual cycle phases and acne flares: a retrospective analysis in Indian women. J Dermatol Sci Cosmet Technol. 2025;2:100108. doi:10.1016/j.jdsct.2025.100108
6. Nguyen ML, Nguyen S, Sood N, Marivada S, Magaldino A, Mayrovitz HN. Physiological changes in women’s skin during the menstrual cycle: a scoping review. Cureus. 2024;16(12):e75286. doi:10.7759/cureus.75286
7. Jungersted JM, Høgh JK, Hellgren LI, Jemec GBE, Agner T. Ethnicity and stratum corneum ceramides. Br J Dermatol. 2010;163(6):1169–1173. doi:10.1111/j.1365-2133.2010.10080.x
8. Fujiwara A, Morifuji M, Kitade M, Kawahata K, Fukasawa T, Yamaji T, Itoh H, Kawashima M. Age-related and seasonal changes in covalently bound ceramide content in forearm stratum corneum of Japanese subjects: determination of molecular species of ceramides. Arch Dermatol Res. 2018. doi:10.1007/s00403-018-1859-z
9. Brown SJ, McLean WHI. One remarkable molecule: filaggrin. J Invest Dermatol. 2012;132(3 Pt 2):751–762. doi:10.1038/jid.2011.393
10. Engebretsen KA, Johansen JD, Kezic S, Linneberg A, Thyssen JP. The effect of environmental humidity and temperature on skin barrier function and dermatitis. J Eur Acad Dermatol Venereol. 2016;30(2):223–249. doi:10.1111/jdv.13301
11. Chaturvedi P, Kroon W, Zanelli G, Worsley PR. An exploratory study of structural and microvascular changes in the skin following electrical shaving using optical coherence topography. Skin Res Technol. 2024;30(7):e13830. doi:10.1111/srt.13830