Într-un gram de nămol negru de Techirghiol încap câteva mii de ani de biologie datorită modului în care s-a format acesta, ținând cont cât sărată și săracă în oxigen este apa lacului. Sedimentul ce noi îl numim nămol s-a produs prin descompunerea incompletă a organismelor minuscule, puținele care supraviețuiesc într-un mediu atât de neprietenos vieții.

Sunt Anastasia Mardare, inginer biochimist, absolventă a masteratului de Cosmetologie UMF Cluj-Napoca și împreună vom încerca să răspundem întrebării „De ce TECHIR și de ce nămol și apă salină din lacul Techirghiol în cosmetice?!”

1. Nămolul din Techirghiol are mai multă apă legată decât alte tipuri de nămol

Analizele fizico-chimice ale nămolului din Techirghiol au arătat că acesta conține până la 70% apă, peste 20% minerale și în peste 8% materie organică în urma descompunerii algelor de tipul Cladophora, crustaceului Artemia salina și a cianobacteriilor.

Toate acestea conturează un profil interesant, în nămol regăsindu-se și proteine, lipide, celuloză ⁽¹⁾, ingrediente ce deja le regăsim în cosmetice. E ca și cum lacul s-a transformat într-un bioreactor, iar nămolul rezultat e făcut să susțină pielea noastră și să o ajute în funcția ei de barieră strategică.

2. Are o amprentă a sa, un „cod de bare” unic

Urmează una din părțile mele preferate. În nămolul din Techirghiol s-au găsit biomarkeri specifici, dintre care amintesc tiofene izoprenoide și 1-cloroalchene în concentrație semnificativă. ⁽¹⁾ Dincolo de cuvintele pompoase, ele sunt importante deoarece aceste substanțe se formează doar în anumite condiții, într-un mediu puternic sulfuros, prin degradarea naturală în timp a anumitor organisme dintre care amintim alga verde filamentoasă Cladophora vagabunda și diverse specii de cianobacterii halofile, adică organisme care sunt adaptate acestui mediu sărac în oxigen, dar bogat în alte substanțe neprietenoase (halogeni) și o salinitate extremă.

Din punct de vedere analitic, asta înseamnă că are o amprentă chimică specifică și poate fi identificat ușor printre alte tipuri de nămoluri. Iar în următorul capitol vom vedea de ce.

3. Nu se compară nici cu nămolul din Marea Moartă, nici cu turbele, iar asta contează enorm

Înainte să vedem diferențele dintre sedimentele de pe fundul lacurilor, e important să definim pe scurt termenii. Nămolul este un termen general de sediment de pe fundul lacurilor etc, pe când peloidul este un nămol care este are valoare balneologică, este bogat în minerale și/sau materie organică .

Nămolul din Marea Moartă este foarte cunoscut la nivel mondial datorită mineralizării uriașe, având concentrații foarte, foarte mari de compuși pe bază de magneziu, calciu, brom și potasiu, dar îî lipsește fracția organică, adică produșii chimici care apar din descompunerea materiei organice (plante, viețuitoare acvatice, microorganisme etc) ⁽²⁾⁽³⁾. Au fost studiate efectele mineralelor din Marea Moartă asupra acneei și psoriazisului, iar mecanismele de acțiune propuse au la bază adsorbția și șocul osmotic. ⁽³⁾

Turbele, un alt tip de peloid, sunt exact inversul nămolului de la Marea Moartă. Au până la 95% materie organică, pH ușor acid (sub 5 de obicei), minerale în concentrații foarte scăzute și sunt la baza lacurilor cu apă dulce puțin adânci, mlaștini etc.

Echilibrul dintre cele două tipuri de peloizi îl reprezintă chiar nămolul din Lacul Techirghiol. Este un nămol alcalin datorită sedimentelor cu încărcătură mare de minerale, dar are un raport echilibrat între compuși minerali și compuși de origine organică ^(1,4). În plus, conține în cantitate importantă sulf în mai multe stări de oxidare, ceea ce le lipsește celorlalte două tipuri de peloizi menționați anterior și îl face să aibă categoria sa specială ⁽⁵⁾ .

4. Mirosul nămolului din Techirghiol și semnalele către piele

Nămolul are mirosul lui specific, însă o componentă importantă din acel miros o reprezintă hidrogenul sulfurat, H2S (hydrogen sulfide în engleză).

Mult timp hidrogenul sulfurat a avut renumele de gaz toxic, până când s-a descoperit că organismul nostru îl produce singur și îl folosește ca gazotransmițător, în aceeași categorie cu oxidul nitric.

S-a arătat că inhibă expresia interleukinei-8 în keratinocitele umane, deci are efect antiinflamator și că poate induce vasodilatație prin stimularea sintezei de cGMP (guanozin monofosfat ciclic), ajutând la relaxarea musculaturii netede. ⁽⁶⁾  

Acestui efect i se mai adaugă și funcția de keratolitic blând, datorită celorlalte forme ale sulfului  care se găsesc în nămolul de la Techirghiol. ⁽⁷⁾

5. Pielea are, la propriu, senzori pentru sare

Când apa foarte sărată (hipertonă) ajunge la suprafața stratului cornos, se produce o cascadă de reacții. Inițial, celulele se micșorează, pierd apă, își modifică volumul prin mecanismele RVD/RVI (regulatory volume decrease/increase, în română creșterea/scăderea a volumului celular).

Celulele pielii au nevoie să aibă un volum stabil pentru a putea păstra integritatea barierei cutanate. Însă, în interacțiunea cu soluțiile hipertone, partea cea mai interesantă acum vine, pentru că intră în discuție și canalele ionice Piezo1 și Piezo2, descoperire premiată cu premiul Nobel ⁽⁸⁾.  Aceste canale sunt formate din proteine la nivelul membranelor celulare. Sarea activează aceste canale și lasă ionii de Calciu să intre în celule. Calciul este implicat în foarte multe procese de la nivelul pielii și integritatea barierei cutanate.

6. Cum nămolul Techirghiol din cosmeticele TECHIR este un sistem activ

Nămolul de la Techirghiol acționează ca un adevărat „schimbător natural de ioni”: atrage excesul de sebum, impuritățile și celulele moarte, lasă pe piele un film fin de compuși organici și substanțe humice care ajută la menținerea hidratării. Unele din aceste substanțe (inclusiv acizii fulvici), sunt studiate pentru capacitatea lor de a neutraliza molecule reactive asociate stresului oxidativ. ⁽¹⁾

Paradoxal, tocmai bogăția în săruri și minerale face nămolul dificil de transformat într-un produs cosmetic stabil. Ionii mineralelor influențează echilibrul emulsiilor cosmetice. Cu alte cuvinte, este o materie primă remarcabilă, dar deloc ușor de „îmblânzit” în laborator.

Ce nu știm încă despre nămolul din lacul Techirghiol, dar avem indicii clare încotro să ne uităm

Aici devine cu adevărat interesant, pentru că un ingredient bine studiat nu este același lucru cu un ingredient complet înțeles. Sunt mai multe direcții deschise, pe baza altor studii, care cred că ar merita atenția cercetătorilor, tocmai datorită unicității nămolului în lacul Techirghiol.

Microbiomul: știm că nămolul aduce oligoelemente și resturi moleculare bacteriene și că are efecte antiseptice tranzitorii. Ar fi interesant de cercetat cum nămolul din cosmetice modulează comunitatea microbiomului pielii pe termen lung, mai ales în contextul expunerii la poluarea urbană.

Apărarea antioxidantă: există un studiu care oferă un mecanism plauzibil pentru efectul antioxidant al terapiei peloidoterapiei datorate compușilor fulvici ⁽⁹⁾. Însă, efectele aplicărilor repetate cu nămol nu se transferă automat cosmeticelor, vorbim de cantitate mult mai mică de nămol, încorporat în sisteme complexe, cum sunt cosmeticele.

Bariera cutanată: o singură procedură cu nămol a fost raportată să normalizeze hidratarea stratului cornos, pierderea de apă transepidermică și pH-ul de la suprafața pielii în dermatita seboreică. ⁽¹⁰⁾ Rezultatul a fost obținut într-un studiu mai vechi, pe un lot mic de participanți, însă ne arată potențialul nămolului.

Sper că ați găsit și voi aceste lucruri interesante despre nămol și de azi vedeți nămolul și apa salină din lacul Techirghiol cu alți ochi și veți aprecia și mai mult cosmeticele TECHIR, cu atât mai mult cu cât găsim și alte ingrediente care ajută la susținerea barierei cutanate într-o sinergie plăcută pielii.

BIBLIOGRAFIE:

1. Surdu TV, Surdu M, Franciuc I, Tucmeanu ER, Tucmeanu AI, Șerbănescu L, et al. Integrated Physicochemical Characterization of Techirghiol Sapropelic Mud and Its Relevance for Balneotherapy. Water (Switzerland). Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MDPI); 2026;18(12). DOI: 10.3390/w18121398
2. Maraver F, Armijo F, Fernandez-Toran MA, Armijo O, Ejeda JM, Vazquez I, et al. Peloids as Thermotherapeutic Agents. Public Health. 2021;18. DOI: 10.3390/ijerph
3. Mourelle ML, Gómez CP, Legido JL. Peloids in Skin Care and Cosmeceuticals. Vol. 11, Cosmetics Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MDPI); 2024.
4. Vanadziòð I, Mârtiòsone I, Kïaviòa A, Komarovska L, Auce A, Dobkevièa L, et al. SAPROPEL – MINING CHARACTERISTICS AND POTENTIAL USE IN MEDICINE. Vol. 76, Proceedings of the Latvian Academy of Sciences, Section B: Natural, Exact, and Applied Sciences Sciendo; 2021. p. 188–97.
5. Carretero MI. Clays in pelotherapy. A review. Part II: Organic compounds, microbiology and medical applications. Vol. 189, Applied Clay Science Elsevier Ltd; 2020.
6. Tampa M, Nicolae I, Mitran MI, Mitran CI, Matei C, Georgescu SR, et al. Hydrogen Sulfide Metabolism in the Skin: From Physiology to Malignancy. Vol. 26, International Journal of Molecular Sciences Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MDPI); 2025.
7. Hoteteu M, Munteanu C, Ionescu EV, Almășan RE. Bioactive substances of the Techirghiol therapeutic mud. Balneo Research Journal. 2018;9(1):05–10. DOI: 10.12680/balneo.2018.162
8. Carbajo JM, Maraver F. Salt water and skin interactions: new lines of evidence. Vol. 62, International Journal of Biometeorology Springer New York LLC; 2018. p. 1345–60.
9. Stanciu LE, Iliescu MG, Petcu L, Uzun AB, Ungureanu AE, Ungur RA, et al. The analyse of the antioxidant effect of natural peloidotherapy in aging process. Balneo and PRM Research Journal. Romanian Association of Balneology; 2023;14(1). DOI: 10.12680/balneo.2023.541
10. Comacchi C, Hercogova J. A single mud treatment induces normalization of stratum corneum hydration, transepidermal water loss, skin surface pH seborrhoeic dermatitis [4]. Vol. 18, Journal of the European Academy of Dermatology and Venereology 2004. p. 372–4.